Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 24-Jul-2009

Localitatea Biertan, atestata documentar inca din anul 1283, ocupa un loc de frunte printre satele cu biserici-cetati, deoarece a fost resedinta a unei episcopii sasesti pana in 1867.
Biserica actuala nu este partea cea mai veche a ansamblului de constructii. Ea a fost ridicata intre 1520-1522. Inaintea ei au existat alte ziduri, cam de pe la anul 1400, din care se mai pastreaza turnul-capela din fata usii de vest. Biserica este inconjurata de trei randuri de ziduri bine intarite, inalte si solide, in asa fel construite ca sa se ajute intre ele la nevoie. Incintele nu erau concentrice, in jurul colinei pe care se ridica biserica, colina inalta cam de 25 m deasupra satului, ci aveau intre ele legaturi prin drumuri cunoscute doar celor din cetate si greu de determinat pentru cei dinafara. Prima incinta era prevazuta cu un zid de aproape 12 m, 7 turnuri, dintre care patru au fost distruse in 1704 in urma asediului crutilor, si bastioane, unele, ca cel de vest, facand legatura cu a doua incinta.
La exterior biserica are trei portaluri scuptate, doua din vremea renasterii si unul gotic. Fatada vestica prezinta in colturi, doua turnulete rotunde, care prin scari circulare duc in pod, sub acoperis.
Biserica este construita in stilul gotic tarziu, boltita cu o retea de nervuri, fara chei de bolta. Navele sunt separate intre ele prin stalpi in opt muchii. Ferestrele au sus ornamente gotice, sculptate in piatra. Usa de intrare are un sistem ingenios de inchidere cu 13 incuietori, actionat simultan cu ajutorul unei singure chei.
Altarul poliptic, cu cele douazeci si opt de panouri cu picturi in lemn, ocupa tot fondul corului. Altarul fost executat inaintea bisericii, in 1515, exceptand Rastignirea sculptata, in partea de mijloc, care intruneste caracterele sfarsitului secolului al XV-lea. Se pastreaza stranele originare, decorate cu intarsii de Johannes Reychmuth. Amvonul din piatra, atribuit mesterului Ulrich din Brasov, este decorat cu reliefuri inspirate din ciclul patimilor Mantuitorului.
In lapidariul bisericii sunt mai multe lespezi de mormant, unele dintre el executate in secolul al XVII-lea de sculptorul ardelean Elias Nicolai, unul din membrii corporatiei "Zidarii sibieni".
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)